Besedila: Phoenix. In Umbra Marelui Urss.

Stau singur si ma-ntreb
De ce-am plecat de-acasa?
Sa fie blestemul
De veacuri ce ne-apasa?

Caci n-am gresit cu nimic
Dar cat am patimit!
Hulit am fost fara rost
De cei ce i-am iubit...

Apus peste apus,
Ce iute trece timpul!
Si zorile s-au dus,
Ce rece bate vantul !

Am asteptat infrigurat
Sa ma intorc 'napoi,
M-ati judecat, condamnat,
Dar cine sunteti voi?

Caci timpul vostru s-a scurs
In umbra marelui urs,
Dar ghearele v-au ramas
In orice-mbratisare,
Astazi doare sarutul pe obraz!

Dar dati-mi viata 'napoi
Ce-am risipit pentru voi,

Uitand de dor si nevoi, ani de pribegie,
Dintr-o mie, cati au mai ramas?

Cazut-au frunzele
Le-a risipit furtuna,
Unde-s sperantele?
N-a mai ramas niciuna...

Un gand subit, nerostit,
Ma-ncremeneste-n loc:
Ce-am asteptat, ce-am visat,
Nimic nu s-a schimbat!

Dati-mi viata 'napoi
Ce-am risipit pentru voi,
Uitand de dor si nevoi,
Prieteni de betie,
Dintr-o mie, cati au mai ramas?

Si timpul vostru s-a scurs
La umbra marelui urs!
Dar ghearele v-au ramas
In orice-mbratisare,
Astaz